În ultimul anotimp
trenurile nu duc nicăieri
ne rămâne doar amintirea gărilor
în care orele nu au fost niciodată târzii.
Ultimul anotimp este cel mai lung
ca și când mâine nici n-ar mai conta
ne rămân doar răsăriturile
pe care le mai purtăm în suflet.
Ultimul anotimp are un fel neînțeles
se măsoară-n copaci singuratici
martorii muți ai păsărilor
grăbite acum să înnopteze.
Ultimul anotimp are gust de ger
printre cuvinte se face frig
și totuși ne-am promis
că vom iubi până la sânge iarna.
