Miniaturi

Când ai venit
ai venit cu ploaie pe umeri
și-am tresărit de bucurie,
soarele mă ardea de mult
verdele ochilor pălise
praful crescuse până la suflet
eu doar visam la o mare nesfârșită.
Ploaia ta limpede și înaltă
mi-a spălat …

Ultima fotografie cu noi
este un instantaneu aparte
de pe o pajiște înverzită
în care vara era abia la început
iar macii încă ne știau
tu te uitai spre cer
cu același albastru în privire
eu desenam pe pământ
conturul …

Despre noi
se va spune cândva
că am fost copiii
unui anotimp vrăjit,
prea ne izbeam de înaltul cerului.
Am învățat mersul pe sârmă
deasupra prăpastiilor,
porumbeii să ne mănânce din palmă,
să ascultăm pietrele
și să facem cercuri de …

Mai vino cât încă se face primăvară
și firul iernii se rupe în culori,
cât fruntea mi-o spală o ploaie hoinară,
cât dragostea se primenește în zori.
Mai vino cât încă în cer se fac nunți
și-n mine mai încape …

Să te găsesc
am studiat toate tratatele despre fericire,
violoncelul, yoga și desenul abstract,
am învățat japoneza
și-am luat lecții de balet,
m-am cățărat pe munți
și-am zburat cu parapanta,
ba chiar aș fi plecat
într-o expediție către Polul Nord.…

Nu te grăbi! îmi spui
și diminețile așteaptă o îmbrățișare
din mângâierea răsăritului
curge lumina
desenează un curcubeu
și fă-l pod între tine și cer
uitat de privirile tale
uneori lăcrimează și el
splendoarea lumii
începe cu firul de iarbă…

Eu nu știu unde să te mai caut
orașul acesta abia mai respiră
sufocat de mirosul înțepător de formol
știrile sfâșie orele
și liniștea tâmplelor noastre
străzile au rămas fără puls
oamenii se feresc unii de alții
intră în case …

De jur împrejur este liniște
podul de gheață
s-a sfărâmat în urma mea
drumul o ia pe lângă un râu
cu pești de argint
tălpile mi s-au vindecat
iar pasul mi-e acum ușor
mi s-a spus că peste șapte coline…

Primăvara va veni negreșit
mai avem de învățat ce-i iubirea
te aștept într-un timp părăsit
să-i sorbim cu nesaț înverzirea
mai avem de înflorit un salcâm
și un vers de scris într-o carte
două zâmbete să înmulțim
iar tristețea s-o …

Uneori tăceam
iar tăcerea mea era pasăre
care m-ar fi învățat să ajung la cer
dacă umbra mea nu era mult prea grea.
Alteori tăcerea mea era cruce
care m-ar fi învățat să răstignesc nopțile
dacă umbra mea nu se …

Te-am iubit ca pe un mâine
așteptat de-un muritor
ca pe-o aburindă pâine
râvnită de-un cerșetor
ca pe o dulce iertare
de copil care a greșit
ca pe un cireș în floare
într-un timp înzăpezit
ca pe-o rochie de mireasă…