Skip to content

Miniaturi

-blog de poezie si fotografie-

Menu
  • Blog
  • Poezii
  • Fotografii
  • Despre mine
Menu

Rugăciune

de Liliana Bâcu, 18 ianuarie 201916 iulie 2019

Nu-mi lua, Doamne, tristețea!
S-a pripășit
de prea mult timp la mine.
E blândă acum
și-aproape mută.
I-am stins glasul
cu ploi reci de toamnă
când țipătul ei m-ardea,
iar slova mea i-a scrijelit trupul
nu mă mai poate îngenunchea.
Stă rezemată de ușă
ca o miloagă ce-a obosit cerșind
doar noaptea, uneori,
o mai aud scâncind.
Atunci mi se face milă de ea
și-i dau drumul în casă
să mi se ghemuiască la picioare
și să fim două,
eu și tristețea mea.
E istovită, Doamne, nu mi-o lua!
Ce s-ar face, amărâta,
prin lume, fără mine?

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2019 Liliana BacuAll Rights Reserved
Original content here is published under these license terms: X 
License Type:Read Only
License Abstract:You may read the original content in the context in which it is published (at this web address). No other copying or use is permitted without written agreement from the author.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Căutare

Postări recente

  • Când mă iubești
  • Dragostei mele
  • Știu că iubeai marea
  • Călător
  • Unu plus unu
Copyright © Liliana Bâcu. Toate drepturile rezervate.
All original content on these pages is fingerprinted and certified by Digiprove