Dragostea mea,
m-am mutat într-un copac călător
n-am mai putut îmblânzi iernile
timpului nostru nehotărât
scurtele noastre momente de fericire
s-au transformat și ele în păsări albe
din zborul lor se nasc iertările
timpului nostru nehotărât.
Dragostea mea,
nu-mi mai este teamă de frig și de îngheț
în curând voi trece prin vămi de soare
când tu vei tăcea
eu voi înflori departe.