Nu m-aștepta, mai întârzii o vreme
am plecat într-o vară dezlegată de ploi
mi-a crescut un dor prin ochiuri străine
și-și cerne înflorirea pe clipa dintre noi.
Am găsit fereastra care dă spre mare
macii printre care am fost iar copii
luna mai dansează printre felinare
închizând albastrul în două priviri.
Îmi mângâie fruntea fluturi de lumină
suntem două zodii la aceeași poartă
buzele-mi dezmiardă apă de fântână
și sărutul tău de cireașă coaptă.
Nu m-aștepta, mai întârzii o vreme
am plecat într-o vară cu un cer senin
o iubire hoinară a vrut să mă cheme
și-am plecat să mai fiu fericită puțin.